Doamne...

Doamne, vino Doamne...

Mai bine ieși, sfințit din noi

Și dă-le rod acelor toamne

Ce ne îngroapă în nevoi.

Mai bine dă odihnă văii,

Omăt în seara de Crăciun,

Că ne-am ucis atunci flăcăii

La poftele unui nebun.

Doi Nero terminați în escu

Au pus în glonț prostia urii,

L-au răstignit pe Eminescu

Râvnind puterile Naturii.

Mai bine scoate-ne din minte

Păcatul crimei de ateu,

În rugăciuni pune cuvinte

S-avem  acces la Dumnezeu.