Peștera

Plâng pietrele în țurțuri ce urcă sau coboară,

De mii de ani în  beznă se zămislesc himere.

Nevăzători cu aripi păzesc a ei comoară

Fragilă galerie-n sculpturi  transpuse-n ere.

În grotele ascunse o altă lume mută

Târăște o viață ferită de lumină,

Că unde nu se vede nu-i făcătură slută

Să poarte răutatea în pofta cea haină.