Inocența.

Inocența nu-i prostie e o stare de confort,

Dacă-n jurul tău cad pietre tu le crezi o fulguiaală,

Nonșalanța nu zidește nici cetate și nici fort,

Moarte ta neașteptată este-o simplă bănuială.

Dacă ți paharu-n mână și euforia vine,

Dacă bagi în vene droguri și trăiești în alte vise,

Cum să ști eșecul Lumii,pergamentele pescrise,

Când din simțurile tale ies doar săruri alcaline.

Omul este sus pe munte, Babele îi țin isonul,

Piatră încrustată-n vânturi, veșnicia vieții noatre,

Am vuit aici în bucium n-am fugit din Bbilonul

Limbilor neînțelese, plaiurile-s ale noastre.

Nu veniți strigoi de lume și cu graiuri guturale

Să ne învățați prin semne  cum se fură un pământ,

Noi îl ținem în viscere și cu mame naturale,

Noi sfințim și vietate și virtutea din mormânt.