Unde-i credința?

Preoți cu crucea-n mână ne duc nimicnicia

În urma lor se-nșiră prostime de popor,

În haine aurite sfidează veșnicia

Ei fură și iau șpagă că Raiul nu-i al lor.

Prea sfinții noștri-s moaște și nu cei în trăire,

Cei pedepsiți pe cruce pentru credință-n dor

Se zbuciumă-n morminte, nici Cerul nu e-n fire, 

Când în păstor e lupul, hain, rătăcitor.

Cum pot cei preaînalții să ceară bogăție,

Putere și sfinție în interes meschin,

În mafia credinței , palat nu abație,

Nu-i loc de mântuire ci penitență sterpă în jale și în chin.

Păi dacă clerul fură și minte și înșeală,

De ce mai sunt canoane lăsate de strămoși,

Prelații, securiștii și comuniști de fală,

Nu pot știrbi credința. Rămânem ortodocși.