Homo sapiens.

Un om ce gândește, deține cuvânt,

Un omse iubește cu pletele-n vânt,

Un om viețuiește cu cei de o seamă,

Simțindu-i alături în lipsă de teamă.

Un om dă respectul și recunoștință

În dor, empatie de mamama ființă.

Ființă se spune , e și animalul,

Târându-și instinctul, în curgere valul.

Prea multă mulțime, de la Facere-ncoace, 

Prea mulți își pierd firea ieșind din găoace

Și poartă păcatul instinctului pur,

Devine călul gândirii-n sperjur.

Cine-a dat piele nudă pe trup ideal

Să pună și blană pe cel animal.