Discurs şi prostie.
  Am văzut cu toţii, cei care ştim să citim şi să scriem, diferenţa între un discurs argumentat şi plin de informaţii veridice, în ceea ce priveşte politica externă, a unui preşedinte adevărat şi elucubraţiile unui preşedinte interimar, incult, agramat şi dus cu pluta. Luarea precipitată şi prea timpurie a puterii de către U.S.L., uniunea soldaţilor libidinoşilor (politici şi puşcăriabili), ne-a trezit la realitate. Ne-am dat seama cu cine avem de-a face. Dacă luau puterea la momentul normal, am fi suportat cel puţin doi ani de dezastru politoc, juridic şi social economic. Aşa conform proverbului că "şarpele când îl doare capul iese în drum", Dumnezeu ne-a ferit de la o nenorocire inimaginabilă, când omeni fără cultură, fără bun şimţ, fără respect şi răspundere pentru ţară şi popor, hapsâni şi egoiţti, mafioţi şi interlopi, să pună mâna pe ţară şi să devină politicieni.
   O clasă politică nulă, golită de conştiinţă şi conţinut uman, era cât pe ce să ne arunce în hăuri.