Rugăciune.

Cercetează Doamne omul! Poți? Desigur că nu poți.

Tu ești doar închipuire pentru farisei și hoți.

Dă-i credului spetanță, nu ca bou în grajd străin,

Fă-l să creadă c-a lui soartă nu-i o vrere de hain.

Când Isus și-ai lui Apostoli adunau adepți în peșteri,

Nu se mâzgăleau icoane, nu ciopleau în piatră meșteri,

Nu se ridicau basilici catedrale și biserici,

Ca să umple punga groasă a soborului de clerici.

De te naști, de cununie și de mori între țărani,

Vin popiile eterne să te scuture de bani. 

Dumnezeu e sus în ceruri strălucire între stele,

De ce unșii lui haotici n-ar pofti la toate cele?

Dacă prostul pune botul la himeri necunoscute,

Nu trăiește cu natura, habar n-are ce-l asmute, 

Cum ai mai putea Tu, Doamne să mai faci din luturi om,

Dacă singura-i idee este țoiul lui de rom?