Amnistie și grațiere.

     Pentru un popor de hoți, haiduci, în care fiecare poporean declamă că dacă ar avea posibilitatea și el ar fura, tară(nu țară) a blrstemului de conștiință nașțonală, se pare că o scoatere din lege a bandiților, mafioților ți interlopilor este bine venită. Este peste poate a gândi ca prostimea să voteze un om cinstit și de bun simț și nu reprezentanții adulație în subconștientul mentalului infracțional colectiv. 

     Nu se pune problema că penalii și infractorii forțează legi discreționare pentru mendrele lor, ci cum au fost trimiși în parlament, din nou, cioclii neamului. Cu alte cuvinte până la hemoroizii sângerânzi, în străfundul organismului național al acestui popor, durerea dorsală nu va schimba nimic din devenirea noastră. Așadar mănâncă distrează-te și cacă! Fiecare pe spesele sale. Pădurea rară e culcată la o furtună puternică, holda rară e tăvălită de vânt și după ce fiecare plantă își dă seama că moare singură, vaietul apare caduc. 

   Până când respectul nașional și bunul simț nu va așeza fiecare român, conform preceptelor Bibliei și moralei creștine la locul său, meritat, poporu român nu va trăi revelația viitorului. Până când banditul, hoțul, criminalul, infractorul dus de minte, nu este pus la locul lui și morala senctuții în gândire și iubire de semeni nu este recunoscută de prostul care se dă deștept și mai ales harnic nu vom vedea luminița de la capătul unui schizofrenic ca Ciorbea.