Un ”postac” sărac.

         Fac parte din miile de știutori de carte și bun simț care exprimă pe Internet judecăți, cugetăeri și sfaturi pentru alfabeții funcționali, adică cei ce înțeleg ce citesc și percep prăpastia dontre minciună și adevăr. Ca postac neautorizat, adică neplătit, nici de-a dreapta nici de-a stânga mă confrunt și eu cu obstruția sistemelor. Sistemul mult blamat al puterii absconse și sistemul politic al puterii la vedere. Dezvălui adevăruri logice de dreptate, justiție și bun simț, te bruiază forțoșii. Nu ețti de acord cu mafia politiă, o armată de trepăduși se pun pe treabă pentru a-ți face viața grea și a-ți trage atenția. Încă n-am depistat care din sisteme este mai prolific dar mă confrunt mereu cu ștergerea postării în timpul exprimării, cu defecțiuni inventate la firul de internet sau la tăierea nejustificată a curentului electric. 

        Cea mai periculoasă este armata neocomunistă formată din decidenți locali, fucționarii obedienți acestora cu tentacule inclusiv în justiție și gobitocii care fac orice să te facă să stai ăn banca ta. Dar dacă toți ar sta în banca lor ne întoarcem în istorie în Evul Mediu. Dacă toți ar fi săraci cu duhul cine ar mai împlini cele zece porunci? Probabil deontologii și formatorii de opinie care fac bulbuci pe la televiziuni, merei aceeași care mestecă vorbe cu iz de budă, contra cost, pe linia impusă de patroni. Îi vesi astăzi, exuberanți, volubili, gesticulând de mama focului și mâine luat de procuratură pentru jaf, furt sau corupție. Mitică Dragomir este un exemplu dar câți din cei ce au mâncat bicuiți pe la televiziunile de casă nu sunt la puțcărie. Și mai urmează! De-aia nu se uită omul procupat de viață la televiziunile de știri.