Sinceritate.

Sublimă descărcare de voință, când pruncii grânguresc cu voce.

La ei e o formare de conștiință cuvinte mai tîrzii sau mai precoce.

Îmi place inocența celuui mic, el spune instantaneu lucruri trăznite,

Pune-întrebări ieșite din nimic, dar nu acceptă tălmăcări tâmpite.

Aceștia sun un embrion de cinste, de adevăr, în care perfidia,

Minciuna și sperjurul prin cuvinte, nu semănă spre viitor prostia.

Apoi apre jocul celor mari, adolescența jocurilor proaste,

Părinții ocupați doar cu dolari și școla destrămării minții noastre.

Că n-ai să vezi adult cu pirostrie să nu-și trădeze scopul în prostie

Să-și mustre puradeii cu Pronie. Ii laudă că sunt cei mai cu ie.

Când creștem prunci în ură și mincină, le transfuzăm în sânge mătrăgună,

Să nu sperăm a deveni popor, sădind în codrii coarde de topor.