O poveste de demult.

      Cât de demult am auzit de ”interesul general”.  În ianuarie 2011, în plină criză economică, guvernul Boc a hotărât să mai reducă din pensiile nesimțite ale generalilor din armată și fosta securitate. Sarcina a căzut în cârca lui Gabriel Oprea, ministrul apărării naționale. Primul general cu patru stele din armata română care nu a ținut arma în mână și nu a participat la nici o bătălie. dar a furajat din greu izmene, bocanci și conserve, a trecut la treabă. Cu generălița lui de finanțe a pus-o de un tun de 2000000 de lei pentru recalcularea pensiilor cadrelor militare. Nu mai exista lege, nu mai exista un Statut al cadrelor militare și a început un haos după ureche. Cadrele militare au fost chemate la centrele militare pentru a completa niște fișe aiuristice, deși evidența militară era imbatabilă. Cred că vă aduceți aminte că generali care au făcut războiul și chiar Dumitru Prunariu a ajuns la pensii de 1000 de lei. Cum a trecut prin armată acest general fără minim respect față de grade. El le-a luat pe șpagă. Cei buni le-au luat prin școli și examene. Gradul militarr trebuie considerat un titlu, ca cel de doctor. În altă țară.

     După nefericita exprimare a președintelui Băsescu, că baza armatei o reprezintă subofițerii ( în S.U.A.) s-a trecut la o nouă recalculare în care pensiile nesimțite ale generalilor și ofițerilor superiori care au comandat crme în decembrie 1989, ale securiștilor și torționarilor au crescut mai mult. ofițerii de carieră au rămas la vechile pensii, dar au crescut pensiile tabalagiilor. Subofițeri și maiștri militari. Astăzi un plutonier ridică o pensie de 3000 de lei în timp ce un colonel cu academie și examen de colonel 23000.

      Unde este etica militară a acestui impostor al ”interesului național”? Gândire lui militară este nulă.