România în paralizie infantilă.

      O națiune, concretizată într-o țară puternică beneficiază, ca oricare organism viu, de mușchi puternici, inimă vitală, un sistem osos indestructibil, simțuri vivace și o imunitate perpetuă. Un stat puternic are o economie puternică bazată pe tehnologie și resurse naturale și umane puternice. Dacă nu are resursele naturale necesare, prin forța celorlalte elemente le ia de la statele slabe.

      România a fost de-a lungul a 2000 de ani un stat slab, aestătât divizat  cât și unit. Să analizăm acum organismul numit România.Va rezista în timp?  Sistemul osos, bogățiile naturale ale solului și subsolului sunt șvaițer. Petrolul curge pentru austrieci, ca și aurul vede,pădurile. Apele curg și dau curent pentru italieni, gazele ies din pământ pentru francezi, nouă ne rămân grâul, legumele și fructele pe care le macină mafioții politici. Neromâni.

       Mușchii noștri sunt atrofiați până la os. Avem armată? Stăm cățel între labele dulăului N:A.T.O. Sistemul circulator, arondat unei inimi bradicardice e plin de varice pe toate venele administrației locale. Simțurile sunt aproape stinse de bruiaje străine și ecouri cancerigene interioare, deci serviciile de securitate răspund stimulilor dușmănoși ai celulelor interne și de tegument pe propria lor citoplasmă. Sistemul imunitar, justiția este în leucemie cu multe celule albe rămase de la sovietici.

      Pe scurt, Națiunea Română, crescută pe embrionul poporului român, nu mai are etos românesc și normal nu mai are creier. Un abheimer fatal.