Parodie.

Ce-i mână pe ei în luptă, ce doresc cești apuși!?

Laurii vor să-i mențină veștezi și mucegăiți,

Pe un creștet de maimuță cu genunchii ei turciți.

Trag din greu la o trăsură gâfâie și nu mai pot. 

Cum, întreg ”Aliotmanul”, să se-împiedice de-un ciot?

De un sas crescut răsură-n drumul lor cel bătucit

Care calcă sărăcia pe-un popor deplin tâmpit.

Ei l-au semănat ca sprijin într-o râpă din răzor

Și-a ieșit în drum nebunul, pare-mi-se trădător.

Deși mormăie cuvinte în româna lui de baltă,

Tremură de frica fricii pe-o poziție înaltă.

Sponsorii îl trag de ață, ce-a promis și ce-a făcut, 

Doar nu crede că poporul l-a votat să-i fie scut?

Nici muscalii, nici turcimea nemților din accident,

Nu l-au aburcat ca Rigă dintr-un simplu accident.

Toți așteaptă-n râgâială să le dea toată pădurea,

Pietrele de pe morminte, cușmele de pe țărani,

U.S.L. din nou trăiește, va vâsli de-acum în ani,

Deci românii să își caute, vizuină pe aiurea!