Păsări.

Pe tot cuprinsul țării vin păsări călătoare,

Se-îndrăgostesc de plaiuri și nu mai pot să zboare,

O pasăre Măiastră de prinde unt în pene, 

Decade-n letargie și în profit de lene.

Că alea-s voiajoare, cătând în bălți fertile,

Avem și autohtone-n amnarul de trotile.

Vezi păsări dispărute, ca dropia umilă

Și falnicii mari vulturi, trăind acum din milă

Și te întrebi tălâmbul din neamul păsăresc,

Ce ne mai e văzduhul, pe crângul românesc?

Mai cântă cucul vesel, mai râde ciocârlia,

Doar croncănit de cioară ascultă România!

P.S. Îmi cer scuze pentru semenii mei de limbă româna dacă nu-mi pricep cuvintele! Vocabularu nostru este al treilea la nivel mondial, duă cel rus și francez și înaintea celui chinez, însumând peste 250.000 de cuvinte.eu am folosit în scrierile mele o infimă parte de grai românesc și dați-i înainte cu pierderea identității. În curând va muri și Miorița!