Insuficiența.

      Am încercat prin postările mele, cu cea mai mare parte a vocabularului Limbii române să trezesc conțtiințe. Lucrătură în van!. Unii destinatari nu citesc, majoritatea nu știu să citească sau nu pricep esența frazelor. Cercul inteligenței și gîndirii creative, arondat prea multor filozofi a căzut în desuet. El spune că este o mulțime de puncte egal depărtate de centru. Un cerc mic al cunoașterii are punctele îndesate pe circumferință și ca atare dobitocul știe tot și lui să nu-i spui nimic. Cu cât mai mare este cercul gândirii cu atît se depărteazză punctele între ele.  Omul deștept încearcă să umple golurile informându-se în continuare, permanant nemulțumit de ansamblu, prostul atât știe, aatât pricepe și toată lumea e a lui. Orice încercare de a lărgii cimconferința este în van. Vorba ptoverbului: ” nu te pune cu prostul că are mintea odihnită”! 

    Amplificată popular, sintagma ”mintea de pe urmă” dă inevitabil în sicriu. Prostul moare dar nu știe de ce. Democratic, o națiune cu 85 % populație promiscuă și analfabetă, mânată moral doar de închinăciuni și pupat de oase numite moaște, nu-și mai poate găsi drumul. Devine din popor o adunătură de mulțimi fără scop, animalic trăindu-și clipa și ziua. Nimic pentru strămoși, nimic pentru urmași. S.U.A. o nașiune încropită ad-hoc n-a avut niciodată un președinte care nu a avut șii nu a educar copii. Noi l-am avut pe Iliescu, pe Constantinescu și îl avem pe Iohannis. Nu sămânță, nu iubire, nu altoi. Doar disprețul pentru noi.