Boieria și prostia.

Cel care adună spuză pentru turta lui necoaptă.

Din cenușa din vecini,

N-are țiglele pe casă, nici o minte sincopată,

Doar un creier cu ciulini.

Cum să-mpuști caore vecinei, laptele pentru copii

Într-o ciudă imbecilă, 

În dispreț pentru trăire, ăn imbolduri din pustii,

Să fi drac pentru Dănilă? 

Cât va fi acestă Lume, poftele devin putere,

Pentru slugile de vază,

Ce servesc cu plecăciune și cumplit spor de avere,

Ămbătași de bani și vază.