Infect.

Iar crește buruiana Țării, cea seacă dar și lipiciosă,

Ce sărăcește-n spice grâul și nu mai suntem, noi, acasă.

Aceleași rădăcini amare, vor ca să dea venin în floare,

Aceeași jecmănire-a muncii, din munca clasei  muncitoare.

Am vrut s-avem și noi elite, gândind cu noi cum ni-e Destinul,

Și-avem doar lipitori de sânge, ce sug din noi, din toți, Taninul.

Că dintre sute de religii care-au sfințit din plin averea,

Lăsând săracilor doar Raiul, foamea prezentă și Părerea,

Că dinolo de Cerul Lumii, vor fi deplin satisfăcuți,

După sclavia micniciei, vor exulta deși pierduți.

Ascunși la adncimea gropii, mâncați de viermi ca orice mort

Cei care duc Corola Lumii, nu au în viață un suport.