Masochism!

A pierit Sodoma, a pierit Gomora în destrăbălarea răului suprem,

Cetățenii oare au simțit regretul ultimelor clipe, c-au trăit nedemn?

A pierit Pompeiul, polul desfrânării în Cetăți romane,fără nici un semn.

Jocurile vieții în fatalitate nu țin cont de vrute ci doat de blestem!

Când se-anunță Pronii de pedeapsă Mare, catrastofe-în taină de la Creator,

Oamenii pe stradă, oamenii din case, chiar și cei mai harnici, asudând ogor,

Își văd de pornirea existenței grave,și nu bagă-n seamă nici sfrșitul lor.

Hoții fură-n voie, alții strânga avere, Demnitarii parcă s-au tâmpit de tot,

Vine ea pedespsa în simțiri prea-strâmbe, pentru nesimțire s-or linge pe bot.

Profitori de neamuri, pentr-o zi sau două, dorm în somn profund,

Răul ce-l făcură, băgând teama-n semeni, amendând speranța le iese pe fund.