Calul

Un cal de curse gloabă-ajunge, nu orice gloabă roade jar,

Majoritatea omenirii și-a dus prin boli copilăria,

Vărsat de vânt, gripă, pojar,

Dar nu oricine dă vieții, roada de mâine sau un har,

Nu orice loază nesimțită va fi suită pe altar!

În vrema nostră e la cinste țiganul care-ți ia din șură,

Cel care vinde carne vie, cel ce te-omoară și te fură,

Cel ce tupeului dă cinste și calcă totul în picioare

Și proștilor nu le mai pute dezvirginarea de fecioare.

Nu bagă seamă că elita se iscă dintre infractori,

Ridică banului cântare, deși-s de foame muritori.

Când va cinsti prostimea omul ce lasă bunuri și nu bani,

Prea iute au, pierit-au daci și am rămas numai romani.