O mică victorie.

    Cu toate manevrele și fraudele iminente influenței ruse lui Dodon îi mai trebuie un palton. Cu toată indiferența și unele frâne ale puterii nemțizate, românismul a prins aripi. Ne luptăm din nou cu Riebentropf și Molotov. 

     Este momentul ca diplomația României să ridice vocea la Consiliul European și să ceară puterilor garante dreptatea istorică pe care o merităm. Ar trebui să i se amintească doamnei Merkel de Mărășești, Oarba de Mureș, Budapesta și Munții Tatra. De ce nu i-am cere acestei doamne ca Germania să amendeze tratatul care a rupt din  România, Basarabia și Bucovina. De ce să nu cerem Germaniei să se dezică de dictatul de la Viena.? Să-i înjurăm numai pe ruși și să-i iubim pe nemți? Ca ce chestie?

     Forța Romîniei trebuie să crească, vocea ei trebuie auzită la Bruxelles! Dacă sasul are o jenă, jos cu el! Ne trebuioe un ministru de externe de tip Tittulescu nu maimuță de circ european. Ne trebuie un prim ministru neaoș român fără conotații cosmopolite. 

     Avem nevoie de bărbați care să arate Europei că a șaptea țară există. Și are și resurse fără de care ea ar deveni uniune de  califate. Trei milioane de valoni au oprit tratatul U.E. cu Canada iar 20+3 milioane de români nu au cuvânt în Europa?

      Am trăit 27 de ani de lașitate națională, de iobăgie diplomatică. Ajunge! Am trimis un număr mare de europarlamentari în Parlamentul European și ce-am obținut? Toți sinecuriștii partidelor, fără coloană vertebrală și-au găsit cuib călduț la Stasburg unde se pârăsc și se ceartă ca țiganii la ușa cortului. Mai trebuie să iasă la cerșit pe alte limbi decât româna!