Adio Lege!

                  - odă țăranului-

Adio Lege, te-am lăsat acolo-n margine de sat,

Când lepădat-am din părinți. din sfaturile lor cuminți,

Când am plecat către oraș să fiu un tartor un borfaș.. 

Am dat spre preoți ”Aferim”, credința-i nuna-n țintirim

Și elocința la strămoși, iar bunul simț în caltaboși.

Am adunat ceva avere cu ea ajuns-am la putere,

M-am învărtit scuipînd pe lege, doar cine poate, înțelege,

Am în coloana vertebrală atâția ghimpi pentru vrăjeală,

Iar cei ce-mi gâdilă orgoliul, prefac în gri al țării doliu.

Ce-mi pasă mie dacă pot, am devenit un mafiot.

Cât merge sunt un diriginte, cînd nu, picioarele-înainte!

E prost cel ce mai crede-n Țară, banii ne vin de dinafară

Și oricum ai trăda poporul, el pentru tine cântă corul.

Dacă berbecul se aruncă, în hău adânc cu colți de stâncă

De ce o turmă de mioare, nu poate râde dacă moare.