Atât...?

Atât mai este țara mea și neamul meu cel românesc?

Un cort, un bloc fără curent, o groapă de gunoi,

Adunătură de Harlem, în care viețuiesc

Ciudați în zdrențe copii goi

Și cei ce nu citesc?

Atât mai e din țara mea, din câte milioane?

Ciopor de cerșetori adea și lustruit bastoane,

I-am numărat punând în vot cinstire și speranță,

În loc de frac au pus ”Votat” pe orișicare zdreanță.

Eu zic pe cei ce și-au pictat ștampilele pe burtă

Sî-i scoatem colo la mezat cu sanie și iurtă.

Nu merită a inspira ozonul Carpați,

Le-ar peinde bine nor de smog ca să-i vedem scăpați.