Idioții nu visează

     Puțini din cei cu carte și cei fără carte își dau seama că visul, în somn este o descărcare complexă de senzații, sentimente și trăiri trecute dar și de viziuni pentru trezire. Pentru reintrare în normal.Numai că normalul treaz e mai vast sau mai restrâns, după numărul de sinapse funcționale care preiau simțurile. De fapt cine pricepe că simțul trăirii e apanjul gîndului și că gândul presupune vorbire, presupune vocabular? O imensitate de cuvinte care îi permite omului să creeze atât tabloul realității cît și viziunile coșmarurilor sau viselor fericite.

     Mă gîndeam dacă liderul poltic al prostimii române și alte hahalee de aceeași speță ar putea resimți realitatea normală și pe cea virtuală cu simțiri de omenie? Mă gândeam la Liviu Dragnea, Tăriceanu  ș.a. care de la povestea ”Punguța cu doi bani” au mai citit ceva? Mă uitam la excelentul film românesc ”Un bulgăre de humă”, cadou de la  Cinemareom pentru petecirea sufletului acestui neam și mă întrebam care din emanații politici de astăzi au vărsat o lacrimă pentru Ion Creangă și Mihai Eminescu. Antagonismul vieții actuale nu este cum se crede în mediul capitalist între avere și putere contra exploatarea resursei umane ci între impostură și cultură. Noul Eden promis de Dumnezeu muritorilor credincioși nu poate fi construit din cărămizi de nisip. Nu poftele criminale ale dictatorilor rupți de simțuri și înșelăciunile negustorilor, jefuirea omului de către om clădesc viitorul.

       Un adevăr universal, pentru că analfabetismul, incultura și promiscuitatea caracterizează peste 60% din populația Planetei. Și atunci de unde pretenții ca în ceau mai săracă țară din Euripa, cea mai înapoiată la toate capitolele de la învățământ la sănătate și la simțul de dreptate să ne găsim pe noi înșine. Ne lasă dobitocii politici vânduți oricui, numai să le iasă lor?