Luminițe de Crăciun.

Nu ne mai bucură prvirea, miraj de peisaje,

Dor luminițe, leduri și lasere anoste,

Ne creștem dar copii în virtual, miraje

Și punem în Natură ciborgi, și-o să ne coste.

Mai crește-un plod pe Lume care să simtă iarba?

Și să greșeacă sincer mâncând pământ de flori,

Copiii-s tot mai septici, mai greu le crește barba,

Se duce lutul vieții și nu simțim fiori.

Să punem creatorul intențiilor ascunse,

De-a folosi viața suport pentru metal,

Ce poate dăinui în cele unse,

Inteligență-n stil Universal.