Minciuna

Adevărul ar distruge lumea noastră cea nebună,

Dacă n-ar fi temelie și-armătură de minciună.

Omul nu pricepe viața-n miliarde de ființe

Și se minte în părere cu o seamă de științe.

Când în traiul nostru jalnic, ne îngenunchem în greu,

Inventăm și punem vina pe prea-bunul Dumnezeu.

Ne mint preoți, din vechime, vraci și alte vrăjitoare,

Cartea facerii se-ascunde după străluciri de soare,

Ca să nu vedem curatul genei vieții-n Univers

Și nu-l vom vedea vreodată mâzgălind cuvânt pervers.

Poate este altă viață în atom, în piatră seacă,

Noi ne devorăm de-a valma, ne mințim adânc în clacă,

Ne furăm mințind că legea e sperjur de om bogat,

Cel răpus de adevăruri va fi-n veci de condamnat.