Ceistina.

Multsimțirea românască a ajuns prilej de ducă,

Ani de-a rândul egoismul a creat în nesimțire,

Indolența de aproape, anulare de iubire,

Legea de repect de semeni pare-a fi deplin caducă.

O persoană cunoscută a murit spre putrzire,

Vin acum regrete nule pentru fosta noastră muză,

Când in izolarea vieții, e exces în mântuire,

Cel de Sus veghază moartea, să nu ști nu e o scuză.

Când se butoează-n vogă, telefonul, internetul,

În mesaje desuete, poze aiureli de noaptea minții,

Cum ar face amintirea să forțeze tineretul,

Să întrebe luni de zile dacă le trăiesc părinții.